11 ianuarie 2013
10 ianuarie 2013
La multi ani, Alexandru!
La multi ani, Alexandru! Dragul si bunul meu Alexandru :)
Stii cum sunt eu, in fiecare an de ziua ta, retraiesc momentul in care te-am nascut ca un scenariu ce imi place sa il repetam in fiecare an. Ziua in care ne-am vazut prima data in viata asta, ziua in care te-am tinut in brate, ziua in care...
Cum asteptam eu impreuna cu tati venirea ta pe lume, tineri fiind, acum as considera ca eram copii la ce varste se hotarasc oamenii sa devina parinti in zilele de acum. Citisem cam tot ce imi picase in mana despre sarcini, nasteri, ingrijirea bebelusului. Degeaba! Imi amintesc parca ar fi acum, atunci cand au inceput contractiile aveam senzatia ca tot ce citisem era din alta poveste, oamenii aia habar nu aveau ce inseamna sa nasti. Atunci imi repetam Tatal Nostru de nenumarate ori, marea rugaciune, si vedeam ca prin vis cum toata lumea se plimba in sala unde trebuia ca tu sa vii pe lume, manevre rudimentare, sus - jos, ne sucim - ne invartim, inspiram - expiram, tragem - impingem... Greu te-ai mai lasat iesit din culcusul tau :), din garsoniera ta asa cum o botezasem eu cu tati cand vorbeam despre locatia ta de crestere. Si ce frumos ne imaginam noi despre tine, asa cum citeam in carti, pruncul trece de la marimea unei prune la marimea unei piersici si apoi la marimea unui pepenas. Mult timp, chiar si dupa ce te-ai nascut, numele tau a fost Piersicuta. Si te iubim din prima secunda cand am aflat ca ne-ai ales pe noi sa-ti fim parinti. Iti multumim si acum pentru ca ne-ai ales, in fiecare dimineata cand ne trezim si in fiecare seara cand ne imbratisam de noapte buna.
Au trecut 10 ani dragul mamei, 10 ani minunati in care simt ca eu te-am invatat atat de putine pe cand tu, cu bunatatea si candoarea ta, nesfarsite daruri de bucurie, ne-ai invatat cum trebuie sa fim pentru tine, ce inseamna sa avem rabdare ...mai intai pana inveti sa mergi, apoi pana inveti sa vorbesti, apoi... intotdeauna asteptam cate ceva fara sa ne dam seama ca acum este cel mai important moment. Tu vrei sa cresti mai repede, abia astepti sa ai 14 ani, sa mergi la liceu, sa ai voie sa faci chestii de om mare. Si noi, asa cum stim si cum ne pricepem mai bine, ne straduim sa iti facem visele sa se implineasca, te sprijinim si te inconjuram cu toata iubirea noastra.
Multumesc dragul meu drag pentru firea ta buna si blanda, pentru puterea si credinta ta in tot ce este bun si frumos, pentru rabdarea pe care o ai atunci cand tratezi lucrurile, pentru tot ce ne daruiesti in fiecare clipa. Multumesc!
Stii cum sunt eu, in fiecare an de ziua ta, retraiesc momentul in care te-am nascut ca un scenariu ce imi place sa il repetam in fiecare an. Ziua in care ne-am vazut prima data in viata asta, ziua in care te-am tinut in brate, ziua in care...
Cum asteptam eu impreuna cu tati venirea ta pe lume, tineri fiind, acum as considera ca eram copii la ce varste se hotarasc oamenii sa devina parinti in zilele de acum. Citisem cam tot ce imi picase in mana despre sarcini, nasteri, ingrijirea bebelusului. Degeaba! Imi amintesc parca ar fi acum, atunci cand au inceput contractiile aveam senzatia ca tot ce citisem era din alta poveste, oamenii aia habar nu aveau ce inseamna sa nasti. Atunci imi repetam Tatal Nostru de nenumarate ori, marea rugaciune, si vedeam ca prin vis cum toata lumea se plimba in sala unde trebuia ca tu sa vii pe lume, manevre rudimentare, sus - jos, ne sucim - ne invartim, inspiram - expiram, tragem - impingem... Greu te-ai mai lasat iesit din culcusul tau :), din garsoniera ta asa cum o botezasem eu cu tati cand vorbeam despre locatia ta de crestere. Si ce frumos ne imaginam noi despre tine, asa cum citeam in carti, pruncul trece de la marimea unei prune la marimea unei piersici si apoi la marimea unui pepenas. Mult timp, chiar si dupa ce te-ai nascut, numele tau a fost Piersicuta. Si te iubim din prima secunda cand am aflat ca ne-ai ales pe noi sa-ti fim parinti. Iti multumim si acum pentru ca ne-ai ales, in fiecare dimineata cand ne trezim si in fiecare seara cand ne imbratisam de noapte buna.
Au trecut 10 ani dragul mamei, 10 ani minunati in care simt ca eu te-am invatat atat de putine pe cand tu, cu bunatatea si candoarea ta, nesfarsite daruri de bucurie, ne-ai invatat cum trebuie sa fim pentru tine, ce inseamna sa avem rabdare ...mai intai pana inveti sa mergi, apoi pana inveti sa vorbesti, apoi... intotdeauna asteptam cate ceva fara sa ne dam seama ca acum este cel mai important moment. Tu vrei sa cresti mai repede, abia astepti sa ai 14 ani, sa mergi la liceu, sa ai voie sa faci chestii de om mare. Si noi, asa cum stim si cum ne pricepem mai bine, ne straduim sa iti facem visele sa se implineasca, te sprijinim si te inconjuram cu toata iubirea noastra.
Multumesc dragul meu drag pentru firea ta buna si blanda, pentru puterea si credinta ta in tot ce este bun si frumos, pentru rabdarea pe care o ai atunci cand tratezi lucrurile, pentru tot ce ne daruiesti in fiecare clipa. Multumesc!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)